35 de motive sa iubesti orasul Bucuresti

București este capitala României. Este cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării. Populația de 1.883.425 de locuitori (2011) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. Conform unor estimări ale unor specialiști, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar în următorii cinci ani, acest număr va depăși patru milioane. La acestea se adaugă faptul că localitățile din preajma orașului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează o populație de aproximativ 430.000 de locuitori. Sursa

1. Bucureştiul este a 6-a capitală ca mărime din UE.

bucuresti_mediafax

2. Cea mai veche gară în Bucureşti este Filaret.

FILARET, prima gară din Bucureşti

3. Primul drum din Bucureşti a fost Drumul de Lemn, astăzi Calea Victoriei. Acesta era pavat cu trunchiuri de copaci.

Calea_Victoriei_1930

4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în Bucureşti în 1840, fiind printre primele oraşe din Europa care aveau astfel de mijloace de transport.

Tramvai_cu_cai_1871

5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană. Stăteau cocoţaţi pe zid şi le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoară şi un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.

hotii de caciuli

6. Intrarea hotelului Novotel este faţada fostului Teatru Naţional. În timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact în 26 august 1944, s-a urmărit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba însă a ratat ţinta şi a căzut pe Teatrul Naţional.

hotel novotel

7. Denumirea veche a parcului Cişmigiu era balta lui Dura Neguţătorul, dar în 1779 Alexandru Ipsilanti, pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a oraşului, porunceşte să se construiască o cişmea spre ieşirea Ştirbei Vodă de astăzi.

Cismigiu

cismigiu1

8. Numele străzii Lipscani provine de la oraşul Leipzig din Germania , lucru ce aminteşte de viaţa comercială extrem de dinamică a Valahiei.

Prima atestare documentară este în anul 1589, sub denumirea de „Uliţa cea Mare”. Abia în anul 1947, strada primeşte denumirea pe care o poartă astăzi, nume ce provine de la diferiţii negustori ce veneau din Lipsca (Leipzig). Majoritatea clădirilor de pe Lipscani au fost construite în cel de-al XIX-lea secol, în stil neobaroc şi neoclasic.

Ceea ce mulţi nu ştiu este originea denumirilor străzilor ce aparţin de Centrul Vechi. Astfel, Şelari vine de la cei care se ocupau cu fabricarea şi cu vânzarea de şei şi alte obiecte de harnaşament. Blănari sau Şepcari sunt denumiri ce fac referire la comercianţii de blănuri şi respectiv, de şepci. Gabrovenii erau cei care fabricau şi comercializau cuţite. În prezent, aceste meserii au dispărut, rămânând doar o amintire ce trăieşte prin denumirile acestor străzi celebre.

Lipscani

9. Oraşul Bucureşti este desemnat capitală a Ţării Româneşti în 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica.

Gheorghe_Ghica

10. Între 1798 şi 1831, populaţia Bucureştiului se dublează. Recensământul din 1798 număra puţin peste 30 mii de locuitori, în timp ce 33 de ani mai târziu se ajunge la 60.587 locuitori. Între 1948 şi 1992 populaţia Bucureştiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori ai oraşului a fost 1.929.000.

recensamant

11. Peste 20 de biserici şi aşezăminte monahale au fost distruse, parţial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangaşi (1564), Biserica Albă- Postăvari (1568), Mânăstirea Mihai Vodă (1591) şi altele.

Biserica Sf Nicolae Crîngași 1564/21 mai 1986.

Biserica Crangasi

Biserica Alba Postăvari atestată din 1595. Dărîmată în 1984, duminică 18 martie, după 420 de ani de existență. A doua biserică din București ca vechime (prima – biserica lui Bucur)

biserica-alba-postavari-inainte-de-demolare

Acum 25 de ani, de cealalta parte a Podului Izvor drumul continua cu Strada Uranus (care intalnea undeva mai la sud Calea Rahovei), iar pe stanga, dincolo de un mic spatiu numit Piata Arhivelor, se aflau zidurile de incinta ale Manastirii Mihai Voda.

Manastirea mihai voda

12. Bucureştiul este înfrăţit cu 9 oraşe din întreaga lume. Cele mai importante sunt Beijing, Atlanta, Budapesta sau Hanovra.

Beijing

Beijing

Atlanta

atlanta

Budapesta

budapesta

Hanovra

Hanovra

13. Palatul Telefoanelor din Bucureşti a fost construit între 1929-1934 în stilul zgârie-norilor americani şi a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din Bucureşti.

Pe locul clădirii s-a aflat terasa Oteteleşteanu, una dintre cele mai căutate grădini din oraş, de la sfârşitul secolului XIX. Aceasta era frecventată de nume importante ale culturii româneşti precum Şt. O. Iosif, George Coşbuc sau Ion Minulescu.

palatul telefoanelor

14. Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare româneşti – mititeii – au fost inventați la sfârşitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit “La o idee”, care se afla pe strada Covaci. Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul şi umoristul N.T. Orăşanu, care a compus lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o “o abodanță”, gheața – “cremă de Siberia”, scobitoarea – “o baionetă”, țuica – “o idee”. Cârnații mici au fost numiți “mititei”, atunci când, fiindcă se terminaseră mațele pentru cârnați, Ionescu a folosit doar carnea amestecată cu bicarbonat de sodiu, făcând cârnați mai mici şi fără înveliș. Aceştia au fost un succes.

mici

mici1

15. Balta Alba – Aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.

balta alba

16. Baneasa – Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

pasaj-subteran-in-zona-baneasa-18324080printul-dimitrie-ghica-primul-presedinte-al-crucii-rosii-romane

17. Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.

Bercsényi_Miklós_VU

cartierul-berceni

18. Colentina – Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la “colea-n-tina” – cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si “Olintina”.

colentina

19. Cotroceni – Numele ii vine de la “a cotroci”, “cei care “cotrocesc”. Un vechi regionalism care inseamna “a cotrobai”, “a scotoci”, “a scormoni”.

Cartierul-Cotroceni

20. Crangasi – Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei – un crang. Aici traiau, normal, crangasii.

crangasi

21. Damaroaia – aceasta mosie parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris.

damaroaia

22. Dealul Spirii – Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si “Spirea”), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche).

dealul spirii

23. Dristor- vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor. Asezarea mesterilor piuari care se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau «darste» si pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul Bucurestilor.

dristor

24. Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.

drumul taberei

25. Ferentari- paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) “Ferentarius” – Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat campul de exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.

s604x0_ferentari2

26. Floreasca- dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii.

floreasca

27. Ghencea – Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei.

Cartierul-Ghencea

28. Giulesti – O proprietate boiereasca: a Julestilor.

calea_giulesti_49_

29. Lipscani – din slava – Lipsk, Lipsko (“locul cu tei”). Acest “loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

Strada-Lipscani-din-Bucuresti

30. Militari – In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici “Pirotehnia Armatei”.

Cartierul-Militari

31. Pantelimon – isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca “pan” inseamna “tot” si “éléïmon” inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.

pantelimon

32. Rahova – Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.

calea-rahovei

33. Salajan – Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.

Leontin_Salajan

salajan-titan

34. Titan – isi ia numele de la fabrica de ciment “Titan” construita la inceputul secolului XX.

logo-Titan

35. Vitan – De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: “În ocolul orasului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orasenilor îsi aveau pasciunea”.

vitan

Ti-a placut? Mai treci pe la noi! Avem zilnic alte articole interesante pentru tine!

Advertisements

Spune-ne parerea ta!!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s